Şi totuşi, cine o fi proprietarul fostului cinematograf tecucean?

Cinematograf Tecuci (5) Cu două laturi în Parcul Central „Al. I. Cuza” şi cu intrarea de pe strada Ion Petrovici, se află clădirea fostului cinematograf tecucean cunoscut sub numele de „Mihai Eminescu” şi apoi „Arta”, unde aşa cum spune apreciatul istoric tecucean, profesorul Ştefan Andronache, s-a desfăşurat de-a lungul ultimilor cinci decenii, activitatea de educaţie prin intermediul filmului, într-o clădire înălţată la sfârşitul deceniului opt al secolului trecut.

Cinematograf Tecuci (2) Aici, aşa cum arată profesorul Andronache în cartea  „Tecuciul şi împrejurimile sale”, a fost, pentru mai multă vreme, sediul „Teatrului Comunal”, inaugurat după anul 1880, tecucenii putând admira sala cu scenă şi balcon, dar şi cele trei policandre încărcate cu lumânări de spermanțet, la lumina cărora s-au jucat importante spectacole cu mari interpreţi ai timpului. Aici au jucat actori ca Iorgu Caragiale, Matei Millo, Aristizza Romanesco, C. Notara, Maria Filotti şi chiar marele actor Constantin Tănase. Aici a conferenţiat, în anii 1909 şi 1911, marele istoric Nicolae Iorga, apoi A.D. Xenopol, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Ionel Teodoreanu, Ion Minulescu dar şi interpreţi celebri ca Ionel Ţăranu sau Gogu Ştefănescu, precum şi marele violonist George Enescu cu un concert pe 14 decembrie 1915 şi altul pe 13 mai 1923. Cinematograful avea 350 de locuri.

Cinematograf Tecuci (3) Personal, îmi amintesc perioada anilor 1960-1980 atunci când cinematograful funcţiona în foc continuu, cu cel puţin patru spectacole zilnic şi anume 15-17,17-19,19-21 şi 21-23 iar duminica, pentru că sâmbăta era zi de lucru, erau şi două spectacole dimineaţa.

Cele două vitrine ale cinematografului, foarte frumos îngrijite, aveau într-o parte titlurile „Azi rulează” şi „În programul viitor”. Luni dimineaţa, reprezentanţi ai cinematografului, cu nelipsitul cărucior de butelii de aragaz, aduceau de la mesageria Gării de sud rolele pentru filmul ce urma să ruleze în săptămâna ce a început. Biletele se găseau mai cu greu, trebuia să îţi procuri biletul cel puţin cu un spectacol înainte, şi voiam să fie cât mai în faţă.

Cinematograf Tecuci (1) Când veneau neuitatele filme „lacrimogene”  indiene, situaţia era mult mai dureroasă, cozile la bilete erau  interminabile şi se punea în funcţiune şi cinematograful „Popular”, fost „Maxim Gorki” – actual „Ion Petrovici”, iar reprezentanţii cinematografului plimbau rolele de la un loc la atul, „Popularul” începând la jumătate de oră distanţă, pentru a avea timp de sosire a rolelor.

Ca peste tot, după Revoluţie, cinematograful s-a mai străduit să funcţioneze, dar ce era de întâmplat, s-a intamplat şi cinematograful a fost închis. Cu timpul, a devenit un adevărat focar de infecţie.

Cinematograf Tecuci (4) Dacă până în ultimele zile, spaţiul era bine închis, puţin câte puţin, a început devastarea totală, începând cu ferestrele, chiar şi cu cele de la etaj, cei interesaţi de „vizite” ştiind cum să se descurce.

Recent, am văzut şi o vitrină spartă, semn că se poate intra de-acum în linişte şi lua ce a mai rămas pe acolo.

Nimeni nu ştie nimic despre acest imobil. Cine oare îl administrează şi, mai ales, cum îl administrează? Suntem curioşi să aflăm aceste lucruri.

 

Autor: Iancu Aizic

Publicitate

Un gând despre “Şi totuşi, cine o fi proprietarul fostului cinematograf tecucean?

  1. Eu stiam ca cinematograful se afla in administrarea Consiliului Local. Intr-o stare jalnica se gaseste si cladirea care a adapostit Casa de ajutor reciproc a pensionarilor, unde acum isi fac veacul boschetarii. Intr-o situatie la fel de grea se afla si cele doua cladiri care flancheaza primaria – ambele monumente istorice- care mai au pic si se prabusesc. Nu vede nimeni din primarie situatia in care se gasesc aceste cladiri?

Comentariile sunt închise.