Lansare de carte și alte activități la biblioteca „Ștefan Petică”

Alexei Mateevici Tecuci (13) În cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la Primul război mondial dar și a împlinirii a 100 de ani de la moartea poetului Alexei Mateevici, sala Helios a bibliotecii tecucene a găzduit duminică, 13 august 2017, o activitate complexă unde, pe durata a 150 de minute, s-au desfășurat mai multe activități, toate dovedind mult profesionalism din partea organizatorilor.

Până la deschiderea activităților, am urmărit expoziția „Alexei Mateevici prin România”, realizată de prof. Ștefan Andronache, o expoziție foarte bine documentată.

Alexei Mateevici Tecuci (2) Manifestarea a fost deschisă de prof. Manuela Cepraga, manager interimar al bibliotecii care ne spune că această activitate este o continuare a programelor prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la primul război mondial din 1917, mărturisind că a participat cu multă plăcere la marșul care s-a desfășurat pe data de 12 august, precum și la celelalte activități efectuate cu acest important prilej.

„Noi, spune profesoara Cepraga, continuăm activitatea prin evocarea unui eveniment ce îl are în prim plan pe preotul-poet Alexei Mateevici și ne bucurăm că avem acum în sală reprezentanți a trei generații pentru a cinsti acest eveniment, cu un an înainte de sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Alexei Mateevici este, așa cum spunea marele George Călinescu în <<Istoria literaturii române de la origini până în prezent>>, ar fi fost un poet mare dacă trăia. Numai Eminescu a mai știut să scoată atâta mireasmă din ritmuri poporane. Vreau să mulțumesc colegilor mei pentru sprijinul acordat în realizarea acestei manifestări dar și tinerilor voluntari – elevi de la colegiile tecucene -Irina Preda, Andreea-Monica Munteanu, Adriana Crăciun, Andreea Boieru, Geanina Teticu, Ioana Frunză, Andreea Popa și altele, care au venit zi de zi în această vacanță”.

Alexei Mateevici Tecuci (3) A luat cuvântul protopopul Gheorghe Joghiu, de la Protopopiatul Tecuci, care a vorbit, bine documentat, despre preotul-poet Alexei Mateevici. Acesta începe prin a mulțumi publicului prezent pentru dovada de respect pe care trebuie să îl purtăm acestuia. Alexei a fost unul din cei 252 de preoți participanți activi la susținerea soldaților în acest război, subliniind și rolul preotului militar, începând de la învățarea acestora să scrie și să citească.

Părintele încheie prin a ne spune că azi preotul-poet Alexei Mateevici a fost pomenit în toate biseriile prin care el a trecut și a slujit și se vor monta în aceste locuri plăci memoriale care să amintească mereu de acest mare preot-poet: „El nu a avut în pușcă gloanțe dar le-a avut în limba și în cuvintele pe care le-a folosit”.

Alexei Mateevici Tecuci (6) Profesorul Vladimir Radu, de la CNCH, a vorbit în continuare despre „Activitatea literară a lui Alexei Mateevici”. Distinsul profesor a vorbit despre legăturile românilor de pe cele două maluri ale Prutului, analizând atent activitatea poetului în anul de foc 1917: „El este cu adevărat român venind din patru generații de preoți ortodoxi români”.

Profesorul continuă descriind traseele din jurul Tecuciului unde a activat acesta și jertfele făcute de părinți, bunici sau străbunici ai tecucenilor, dar și ai celor din zonele Nicorești, Cudalbi și în special Movileni. Poetul a murit la 13 august 1917, acesta fiind și motivul organizării activității în această zi. A avut o boală foarte gravă și transmisibilă fiind înmormântat urgent în cea de a doua zi a decesului.

Alexei Mateevici Tecuci (5) Vorbitorul face și o interesantă paralelă între poetul moldovean Alexei Mateevici și transilvăneanul Andrei Mureșanu, după care analizează cartea oprindu-se la poezia lui religioasă dar nominalizând și multe altele, combătând ideea că el ar fi scris doar o singură poezie – „Limba noastră”. Poetul s-a specializat în folosirea regionalismelor, prof. Radu analizând poeziile: „Cântec de leagăn”, „Frunza nucului” și altele. Este asemănat și cu Tudor Pamfilie. Am urmărit și o analiză a poeziei: „Noi nu ne înțelegem”.

Profesorul ne amintește de anul 1993 când s-a organizat o vizită în Republica Moldova, la Căușeni, unde locuitorii de acolo erau mirați că noi vorbim aceeași limbă ca şi ei. Acesta apreciază în încheiere poezia: „Limba noastră” despre care se spune că se cântă și se recită în picioare, ca un respect pe care îl merită.

Alexei Mateevici Tecuci (14) Revenită la funcția de moderator, prof. Cepraga, amintește cum, încă de anul trecut,  pregătind prezentarea noii apariții a cărții „Scrieri de pe frontul românesc”,  prof. Andronache trecând pe la bibliotecă repeta mereu: „Atenție, la anul se împlinesc 100 de ani de la moartea lui Alexei, ce facem cu lucrarea care trebuie să apară?”.

„Astfel cu ajutorul Consiliului Local și al AARCAR Unirea s-a reușit materializarea acestui proiect, având un format A5, cu trei capitole – Scrisori, Poezii și Traduceri, care reface drumul poetului în zona noastră, lucrare pe care eu o consider fundamentală și care cinstește cu prisosință împlinirea a 100 de ani de la decesul marelui poet”, a încheiat prof. Cepraga.

Alexei Mateevici Tecuci (7) A fost invitat la cuvânt prof. Ştefan Andronache, autorul lucrării de față. Acesta începe prin a-și manifesta bucuria pentru faptul că ne aflăm, acum, în această zi, și aproape aceeași oră, ca în urmă cu 100 de ani când ne-a părăsit acest mare preot-poet-patriot Alexei Mateevici.

„Apropierea mea față de acest poet, continuă profesorul, o am de peste 30 de ani, când am mai realizat un videoclip despre acesta, impresionat fiind de frumusețea poeziei <<Limba noastră>>, prelucrată apoi folk de regretatul poet Adrian Păunescu. Îmi amintesc apoi că în anul 1993, în cadrul unui concurs de poezie pentru adolescenți, Premiul unu a fost cucerit de o elevă din Căușeni, Veronica Pătrunjel, iar o altă fată, tot de acolo, a luat o mențiune. Elevele erau pregătite de prof. poet Ion Căină. La puțin timp după aceasta am realizat o vizită la Căușeni”.

Alexei Mateevici Tecuci (8) A fost apoi prezentată diaporama „Drumurile lui Alexei Mateevici pe meleaguri vrâncene și tecucene”, remarcând de aici mărturisirea poetului că „la Movileni s-a simțit cel mai bine”, aceasta poate și din cauza faptului că era o primăvară frumoasă venită după o iarna foarte geroasă.

Prof. Andronache spune că a mai realizat astfel de diaporame despre Eminescu, Ștefan Petică și alții, dar s-a simțit mai împlinit lucrând la aceast material datat iulie 2017. Autorul dorește să prezinte o copie a expoziției foto, o copie a filmului de față și cărți, în vizita pe care o va face la Căușeni, aducând și acolo prinosul de recunoștință.

Alexei Mateevici Tecuci (4) În final profesorul Andronache menționează faptul că sâmbătă, 19 august 2017, la Movileni va avea loc o amplă manifestare dedicată poetului, prilej prin care se va inaugura un bust realizat de sculptorul tecucean Dan Mateescu, în fața școlii ce îi poartă numele, invintând astfel pe cei interesați să participe la acest eveniment. Există deja confirmarea de participare a apreciatului jurnalist gălățean Victor Cilincă.

Din partea oficialităților a fost invitată să  vorbească Daniela Ignat, purtător de cuvânt al primăriei. Aceasta apreciază activitatea de azi şi aduce cuvinte de laudă distinsului prof. Andronache, subliniind dragostea acestuia pentru întreg patrimoniu local.

Alexei Mateevici Tecuci (11) Eleva Mădălina Bianca Partenie, de la CNSH, membră a Cenaclului pentru copii și tineret „Ștefan Petică 2007”, și a cenaclului literar „Calistrat Hogaș”, a recitat foarte frumos poezia „Limba noastră”.

În final poeta prof. Eleonora Stamate a prezentat ultimul număr, 45, al revistei „Tecuciul literar-artistic”.

 

Autor: Iancu Aizic

 


2 gânduri despre “Lansare de carte și alte activități la biblioteca „Ștefan Petică”

  1. Felicitari maestre. Esti singurul care relateaza despre manifestarile culturale din Tecuci. Fără aceste articole nu am știi ce se întâmplă în orașul nostru. Pe site-urile tecucene gasești tot felul de prostii, dar nimic despre ce se întâplă cu adevărat în orașul nostru, și unii mai și încasează sume uriașe de la bugetul primăriei.

  2. Am citit si eu editorialele din Tecuciul literar artistic si am ramas siderat. Cum sa ataci pe bani publici cetatenii de onoare ai orasului, sub pretextul ca vor sa iti fure revista?

Comentariile sunt închise.